După ce am discutat puțin despre istoria galaxiilor, apoi despre forma galaxiilor, haideți să discutăm un pic și despre compoziția acestora, în linii mari bineînțeles. Vom vedea la final cum reușesc astronomii să identifice și să clasifice zonele din interiorul galaxiilor.
Compoziția Galaxiilor
În interiorul galaxiilor se află evident stele, însă asta nu este tot. Există și gaze și praf, bazele construcției de stele. Gazul poate fi ionizat atunci când este încălzit de stele mari care emit radiații puternice, ori atunci când gazele se află în preajma supernovelor. Există și locuri liniștite în galaxii în care gazele reușesc să dea naștere la molecule stabile. În nebuloasa planetară sau în atmosferele stelelor gigant, elementele grele pot fi condensate în praf. Pentru a obține mai multe informații despre vârsta stelelor dintr-o galaxie, sau despre activitatea galaxiei, putem folosi lumina radiantă:
- Zonele care apr roșiatice reprezintă zone cu stele bătrâne, cu masă mică (stelele masive au durată de viață foarte mică) și cu activitate redusă
- Zonele albăstrui sunt zone în care există activitate foarte intensă. Acolo se formează noi stele cu dimensiuni multiple. Chiar și stelele masive iau naștere aici.
Interpretarea datelor de asemenea, nu este simplă. Trebuie luat în calcul și prezența prafului. Praful prinde mai multă lumină în zona albastră a spectrului, mai mult decât în zona roșiatică. Astfel, lumina stelelor care trece prin zonele cu praf este înroșită când o vedem.
